BABADAG


Oraşul se situează în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălţimi de până la 250 m, din rocă granitică şi calcaroasă, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginită de lacul Babadag, dealul Coiun Baba, dealul Sultan Tepe şi Ianik Bair.

babadag 1 sm.pngPe teritoriul oraşului a existat o aşezare de epocă romană numită Vicus Novus (vicus=sat), menţionată într-o inscripţie din vremea Imperiului Roman (anul 178). În zona centrală a oraşului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă romană care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apă din ceramică arsă încastrate în zidărie etc).



babadag 2 sm.pngPrima atestare documentară este din
1263. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat aşezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a oraşului fiind Babadag (Muntele Tatălui). Pentru o perioadă oraşul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraş dobrogean.



babadag ali pasa sm.pngÎn perioada 1677-1678, reşedinţa paşei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanţa Babadagului ca reşedinţă a celui mai important om al stăpânirii turceşti din provincia de la Dunărea de Jos, creşte tot mai mult. Cronicile menţionează în legătură cu aceasta amestecul paşei din Babadag în politica internă a celor două ţări române. Din epoca medievală în oraş se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Paşa şi cişmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia precum şi vase de ceramică, monede, arme şi multe alte vestigii păstrate în colecţii muzeale sau particulare.


Locuitori: în 2002 populaţia Babadagului era de 10.037 locuitori din care 84.7% români şi 15,3% alte etnii. Distribuţia etnică:
8.466 români (84.3%)1.289 turci şi tătari (12.8%)168 ţigani (1.7%)37 lipoveni (0.4%) 77 alte etnii (aromâni, bulgari, etc.)